Impresii si poze de vacanta/Franta-Coasta de Azur-2010

Cuvintele sunt prea sarace iar pozele nu pot reda in totalitate frumusetile locurilor.
Totusi, asa cum am promis am venit cu tolba incarcata iar acuma o descarc ca sa vedeti ce am adus in ea.Sper sa va placa ........eu am fost mai mult decat incantata.
JUAN- LES -PINS ,este o suburbie a orasului Antibes, situat la vest de acesta , pe versantul vestic al crestei.
Aicea am locuit.............la etajul 4.Una din multitudinea de stradute care duc la mare.

De-o parte si de alta leandri,in fata portul din Juan-les-Pins!
Cat de frumosi sunt.
Roz!
 Rosu!
George se racoreste cu un pahar cu bere........a fost tare, tare cald.
Eu savurez un capuccino.
CANNES
Cannes este un oraş în sud-vestul Franţei, în departamentul Alpes-Maritimes în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur, la cca 50 km vest de Nisa, pe malul Mării Mediterane. Are cca 70 mii de locuitori. Este una din cele mai renumite staţiuni de pe Coasta de Azur.
 La Cannes se organizează anual Festivalul Internaţional de Film de la Cannes.
Fiind denumit orasul starurilor, datorita acestui festival, constituie o destinatie exceptionala.
Ajungem cu autobuzul la Cannes si pornim la plimbare pe Rue d'Antibes.Strada paralela cu marea, strada centrala, cu multe , foarte multe magazine care mai de care mai frumoase
si mai dulci. O promenada pe bulevardul de la Croisette,strada ce merge de-a lungul coastei si care este despartita de insule,palmieri si flori.

Si am ajuns la Palatul Festival.Si am calcat pe covorul rosu.
Emotionant!!!
Si mai departe in port


 unde ne-am imbarcat pe un vapor,avand ca destinatie Ile Ste Marguerite(insula sfanta Margareta).

 Se poate ajunge aici in cel mult 15 minute cu vaporul.
Aici vom descoperi locul unde legendarul Om cu Masca de Fier a ramas pret de peste un deceniu.
Vom gasi aici un muzeu al marinei dar si multe celule de detentie din inchisoarea de odinioara.


Si ce frumos se vede marea si plaja de sus.





Pe aleile din insula.

Dupa atata drum si dupa o zi groaznic de calda putina odihna nu strica.
Cand am coborat am intalnit cativa mandarini plini de fructe.
Pentru astazi cam atat....................VA URMA UN ALT EPISOD.................. Si acuma un INTERVIU cu Iosif Demian despre Cannes, Oscaruri si scoala romaneasca de film pa care l-am preluat de pe net. Iosif Demian / Autorul imaginii din „Nunta de piatra” a revenit din Australia la Rosia Montana, dupa 40 de ani. A studiat operatoria la IATC si, inainte de a emigra in Australia (inainte de 1989), a semnat imaginea unor filme-reper ca „Nunta de piatra” sau „Apa ca un bivol negru”. Cu „O lacrima de fata”, al carui regizor a fost, a fost selectionat la Cannes in 1981. Acum este unul dintre cei mai respectati profesori de operatorie din Australia. Printre studentii sai s-a numarat si Dion Beebe („Miami Vice”, „Collateral”, „Chicago”), distins cu Oscar pentru imaginea filmului „Memoriile unei gheise”. Din 1990 incoace Iosif Demian a revenit de multe ori in Romania, dar anul trecut motivul a fost unul special. Iulia Blaga: Care a fost acest motiv? Iosif Demian: Nu mai e niciun secret, au aflat si cei ce s-au bucurat c-am revenit, dar si cei care nu vad cu ochi buni dorinta mea de a face un film. M-am intors sa realizez un documentar legat de un alt film, important pentru mine: “Nunta de piatra” (n.red.- regia Mircea Veroiu si Dan Pita). Acest documentar, care se intituleaza “Memoria de piatra” (si e produs de Fundatia Arte Vizuale), se vrea un dialog cu mine insumi, o incercare-eseu de a regasi urmele unui moment hotarator pentru multi din generatia noastra – realizarea filmelor “Nunta de piatra” si “Duhul aurului”. Ceva ne-a indemnat atunci sa ne oprim la Rosia Montana si ne-a legat destinele pentru totdeauna. Am hotarat sa ma reintorc la Rosia Montana ca sa caut acel “ceva”. “La un moment dat m-am oprit in fata unei porti” Iulia Blaga: Cum a decurs reintalnirea cu Rosia Montana? Iosif Demian: Hoinarind pe ulitele Rosiei Montane, m-am pomenit cautand elementele de decor, detaliile adaugate caselor, ulitelor, de catre cei doi scenografi – Radu Boruzescu si Helmut Stürmer, la vremea filmarilor. Fara aceste detalii, fara echipa aceea de filmare misunand in jur si, mai ales, in absenta personajelor din film, m-am simtit foarte singur. La un moment dat m-am oprit in fata unei porti. Localnicii imi ziceau ca poarta a devenit cu anii un loc de pelerinaj pentru tineri casatoriti din toate colturile lumii. Tinerii vin si se fotografiaza in fata portii, convinsi ca le va aduce noroc in viata. Cei mai multi habar n-au ca prin fata aceleiasi porti, cu multi ani in urma, se filma trecerea unei mirese si a unui mire, cu tot alaiul dupa ei. Incercam sa suprapun imaginea de azi a portii peste cea din memoria mea. De la o fereastra cineva m-a apostrofat, sa nu-i filmam casa sau poarta. I-am amintit de filmarile de acum patru decenii, de nuntasii ce treceau prin fata casei si de aparatul care-i urmarea de pe un travelling neobisnuit de lung. L-am intrebat daca isi mai aduce aminte cine era la aparat. In loc de raspuns, barbatul a disparut de la fereastra. Apoi poarta s-a deschis si l-am vazut repezindu-se la mine. M-a imbratisat si a inceput sa planga. Doar atata a ingaimat: “Tu esti, Demi?” apoi, la fel de neasteptat, a luat-o la fuga inapoi in casa. A revenit, de data asta mai calm, si mi-a intins o fotografie cu mine in spatele aparatului de filmat. Purta dedicatia mea catre el, Ferko – cum ii ziceam noi. Mi-a marturisit ca in toti acesti ani a tinut fotografia alaturi de icoanele de pe perete… Au ramas putini la Rosia Montana si si mai putini dintre cei cu care ne-am cunoscut la filmari. in cei aproape 40 de ani scursi de atunci, multi au murit si foarte multi au plecat. Mi-a fost greu sa recunosc copiii de atunci, azi adulti in toata firea. Eu mi-i aminteam asa cum ii vazusem prin vizorul aparatului de filmat. Ei, insa, m-au recunoscut imediat. Apoi s-a dus vorba. Am avut parte de cateva intalniri emotionante. Rosia Montana n-a incetat sa existe. Am avut, insa, sentimentul ca ma intalneam cu un condamnat, in noaptea dinaintea executiei. Iulia Blaga: Acum 40 de ani v-ati gandit macar o data ca lucrati la un film memorabil? Iosif Demian: Nimeni nu poate sa spuna: “Gata, acum facem o capodopera!” sau: “Hai sa facem un film de referinta!”. Ar fi pueril. Am dat atunci tot ce aveam mai bun in noi, mai valoros. A fost o mare sansa sa ne intalnim, regizori si scenografi, operator si rapsod (n.red.- Dorin Liviu Zaharia), si sa “vibram” pe aceeasi lungime de unda. Valoarea filmului s-a nascut din suma valorilor care au contribuit la realizarea lui, iar prietenia noastra a jucat rolul cel mai hotarator. Din pacate, o situatie similara nu ne-a mai fost data niciunuia dintre noi, niciodata de atunci. “Rosia Montana e lasata sa moara” Iulia Blaga: Cum vedeti faptul ca soarta Rosiei Montane e in aer? Iosif Demian: Discutii s-au purtat tot timpul si se mai poarta. Din pacate, in tot acest rastimp Rosia Montana e lasata sa moara. E drept, au ramas doar doua tabere in disputa. Daca cei dintr-o tabara au cheltuit (si continua sa cheltuiasca) sume enorme ca sa-i mute pe localnici in alta parte, ceilalti n-au cheltuit nimic ca sa-i mute pe localnici inapoi la Rosia. Iulia Blaga: Cand ati facut impreuna cu Dan Pita, Mircea Veroiu, Dinu Tanase &Co “Apa ca un bivol negru”, aveati constiinta faptului ca sunteti o generatie cinematografica? Va intreb si pentru ca nou val de acum e pus de unii in relatie cu valul din anii 70. Iosif Demian: Criticii au fost aceia care ne-au coplesit cu aceste adjective. Simteau probabil nevoia sa marcheze o innoire in filmul romanesc, iar noi le-am dat ocazia. Talente au existat in Romania si vor exista mereu. Cred ca aparitia unui nou val tine de o conjunctura favorabila. Aceste conjuncturi pot fi notate si notabile, insa nu pot fi comparate. As forta un exemplu: filmul “Avatar” a surclasat recordul incasarilor stabilit cu niste ani in urma de “Titanic”. Se face mult caz pe chestia asta dar, de fapt “se minte in favoarea adevarului”. A fost posibil deoarece, de la succesul “Titanicului” si pana azi, biletele de cinema s-au scumpit substantial. in realitate, recordul de spectatori tot “Titanicul” il detine. Iulia Blaga: Daca n-ar fi fost comunismul, “valul vostru” ar fi fost mai consistent si mai durabil? Ati fost o generatie sacrificata? Iosif Demian: Tot in comunism s-au facut si filmele poloneze, si cele rusesti, cehesti si unguresti. Se plangeau si cineastii unguri, rusi sau polonezi de dificultatile lor, numai ca cei care hotarau soarta filmelor lor aveau o alta sira a spinarii decat cei care hotarau la noi. Nu, nu cred ca am fost o generatie sacrificata, mai degraba una ghinionista. Sa nu uitam un alt amanunt: cinemaul este o arta subversiva. Comunismul i-a priit. Dovada: majoritatea filmelor de azi continua sa se adape tot din acele vremuri. “Am plecat la Cannes cu un frac imprumutat din garderoba Buftei” Iulia Blaga: In 1982, filmul regizat de Dumneavoastra, “O lacrima de fata”, rata la mustata Premiul “Caméra d’Or” la Cannes, unde va duseserati fara niciun ban, pentru ca statul nu dadea valuta in acest gen de deplasari. Ce amintiri aveti de pe Croazeta? Iosif Demian: Am plecat la Cannes cu un frac imprumutat din garderoba Buftei. La festival am realizat ca fracul avea pe spate doua gauri si pete de vopsea rosie. Fusese folosit in filmele cu comisarul Miclovan ale lui Sergiu Nicolaescu. N-am avut de ales, l-am imbracat asa cum era. Pe scarile ce urcau spre palatul festivalului, cineva m-a batut pe umar si mi-a zambit admirativ (din cauza fracului). Era Charles Aznavour. La Cannes m-am simtit umilit si fericit in aceeasi masura. Cum la vremea aceea nu ma gandeam sa raman in Occident, castigand si revenind in tara, premiul n-ar fi insemnat, profesional vorbind, mare lucru. De fapt, prezenta mea si a filmului in Selectia Oficiala, precum si sansa de a castiga n-au fost nici macar mentionate de media sau de vreuna dintre publicatiile romanesti ale vremii. Iulia Blaga: De ce? Iosif Demian: N-a existat un motiv anume. Cei in masura s-o faca, intrebati ulterior, s-au mirat si au ridicat din umeri. M-a durut mai rau faptul ca celui care venise din partea festivalului sa faca selectia pentru editia urmatoare i s-a ascuns ca aveam terminat un alt film de-al meu, “Baloane de curcubeu”. Sa mai adaug faptul ca atunci, conform regulamentului festivalului, facand parte din Selectia Oficiala a unui an, erai automat invitat sa participi in anul urmator?


Ei, ce spuneti?.....................interesant nu?

30 comentarii:

  1. Medi,absolut minunat!
    O plăcere!
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. Medi, bine-ai venit acasa!!!!!!
    Ooooo, ce frumuseti ti-au calcat picioarele! Minunat, mai asteptam poze cu relatari, Medi!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce vacanta minunata ai avut, Medi!
    Ce mi-ar placea si mie sa ma plimb pe-acolo, mai ales pe la Cannes...

    RăspundețiȘtergere
  4. Superba vacanta!!! Franta este minunata!! va imbratisez!

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoase imagini care sa ilustreze o vacanta atat de deosebita. Poate ne mai povestesti de locurile vazute, ce de-abia mi s-a deschis pofta... Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce imagini... ce bine ati mai petrecut!
    Ma bucur pentru voi, dar ma bucur si ca te-ai intors.
    Eu mai am o ora si plec spre aeroport, vin... in Romania, noi dupa un an de munca asta dorim cel mai mult sa mergem acas, iar cand santem acolo ne dam seama ca santem straini la noi acas...
    Deci urmatoarea conectare, vom fi mai aproape.
    Pe curand.

    RăspundețiȘtergere
  7. Bine ai revenit acasa,iar despre pozele din locurile vizitate nu pot sa spun decat SUPERB,cred ca ai avut o vacanta deosebita.Te pup si o zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  8. Medy, bine ai revenit!
    Nu prea am timp, dar am sa te sun negresit sa-ti urez personal"bine ai venit" si sa te felicit pentru calatorie!

    RăspundețiȘtergere
  9. Mariana, intradevar a fost minunat.............am crezut la un moment dat ca visez.
    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  10. Lenutica, bine te-am gasit!
    Vor mai urma si alte poze.
    Te pup si iti doresc o zi reusita!

    RăspundețiȘtergere
  11. Liana, plimbarile pe faleza sunt minunate pe Coasta.
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  12. Elena, multumesc!
    Asa cum am mai spus voi reveni cu impresii si poze.
    Pup!

    RăspundețiȘtergere
  13. Daaaaaaaaaaaaaanila, acuma cred ca esti deja in Romania..........unde anume?..........ma bucur ca va petreceti vacanta aici si va doresc sa aveti zile bune si frumoase.Aaaaaaaa, sa stii ca intotdeauna ravnesc la painicile tale astfel incat aseara am testat painea in vas de yena............o bunatate..........multumesc mult!Cea cu goji inca nu am reusit sa o fac dar urmeaza.
    Te pup mult!

    RăspundețiȘtergere
  14. Mirela, bine ne-am regasit!
    A fost minunat intradevar.
    Te pup si iti doresc o zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  15. Mari, bine ne-am regasit!
    Si eu sunt in criza de timp dar cu siguranta ne vom auzi cat de curand.
    Te pup si te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  16. Buna, sa inteleg ca te-ai intors in bucuresti. Te rog multi da-mi un mesaj ca sa-ti pot pune cadoul la posta din nou.

    RăspundețiȘtergere
  17. Alexa, offfffffffff ce rau imi pare ca nu am reusit sa ridic coletul.........te rog sa nu te superi.
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  18. Si inca ceva Alexa..........am incercat sa intru pe blogul tau sa-ti las un mesaj dar nu ma lasa imi spune ca este indisponibil.
    Te rog sa-mi mai lasi odata adresa ta de mail pentru ca nu o mai sau mai bine imi trimiti tu cateva randuri pentru ca aici eu nu am restrictionate comentariile.
    pup!

    RăspundețiȘtergere
  19. vai cat de frumos, super, maine plecam si noi in concediu, nu plecam decat la mine acasa pentru o saptamna, insa vreau sa uit de toate grijile in perioada asta si sa ma relaxez, te pup, o seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  20. Ma bucur ca tia placut painea in vasul de jena, este adevarat este foarte gustoasa.
    Da sant in Parul-Rotund u satuc langa alexandria.
    Este super de bine, mai ales ca am net.
    Astept vesti de la tine, cand vei face painea cu goji, am adus si mamei mele sa-i fac painea cu goji.
    Pe curand.

    RăspundețiȘtergere
  21. Medi,ce poze minunate,cred ca ai avut o vacanta tare reusita.Bine ai revenit acasa.
    Te pup.

    RăspundețiȘtergere
  22. Ma bucur tare mult pentru voi ! Imi sunteti dragi si imi place stilul vostru de viata ! Si eu iubesc calatoriile,muuuult ! Frumoase pozele,minunate peisaje,o vacanta de vis ! Plec si eu in curand la Stockholm pentru 5 zile,dar nu in vacanta .2 zile am seminarii cu stafful de medici si conducerea Herbalife,iar 3 zile calatoresc si vizitez frumusetile Suediei !Abia astept ! Te imbratisez ! Salutari lui George !

    RăspundețiȘtergere
  23. Just, pe mine ma bucura si imi place orice calatorie oriunde ar fi ea.
    Pup!

    RăspundețiȘtergere
  24. Pusik, vacanta placuta si sa va bucurati alaturi de cei dragi de fiecare clipa petrecuta impreuna.
    Pup!

    RăspundețiȘtergere
  25. Daniela, ma bucur ca ati ajuns cu bine , ca sunteti bine, ca va simtiti bine.Unde poate fi mai bine decat alaturi de mama?.
    Vacanta placuta in continuare si sa ne-auzim cu bine!

    RăspundețiȘtergere
  26. Bine ne-am regasit,draga Silvioara!
    A fost minunat.
    Pup!

    RăspundețiȘtergere
  27. Vero, faptul ca pleci de acasa tot vacanta se numeste iar faptul ca ai ocazia sa cutreieri frumuseti ale naturii si ale omului este o mare realizare.De fapt cu asta ramanem .Ii voi transmite lui George salutarile tale iar tie iti doresc calatorie placuta , sa te bucuri de tot ceea ce vei vedea si nu in ultimul rand iti spun succes in tot ceea ce tu faci.
    Te pup si te imbratisez cu mare, mare drag.
    Zi buna!

    RăspundețiȘtergere

 
  • Cu Medi in bucatarie © 2012 | Designed by Designer Link, in collaboration with Web Hosting , Blogger Templates and WP Themes